Arhivă pentru iunie 12, 2008

Curcubeul zâmbitor

Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă.

Nu aţi avut niciodată impresia că un curcubeu poate zâmbi? Pentru mine, curcubeul e zâmbetul de dupa furtună. Cum poţi să-l priveşti şi sa nu zâmbeşti ? E ca şi cum ai vedea persoana iubită după o perioadă lungă în care a lipsit de lângă tine.

Culorile curcubeului reprezintă pentru mine diverse stări şi sentimente. Sunt stările prin care am trecut de-a lungul vieţii. Nu sunt toate frumoase, dar am avut de învăţat din fiecare câte ceva.

Culorile simbolizează :

Roşu- dragostea, vitalitatea, energia, forţa

Orange- pasiunea, fericirea, brutalitatea, căldura, ipocrizia şi acţiunea

Galben- gelozia, inspiraţia, optimismul

Verde- calmul, întelepciunea, echilibrul şi speranţa

Albastru- este culoarea păcii, a profunzimii, a necunoscutului şi a frumuseţii

Indigo- tristeţea, melancolia

Violet- singuratatea, individualismul, indiferenţa

Fiecare om are curcubeul lui. Curcubeul se manifestă în viaţa fiecaruia altfel. La unii predomină unele culori, la alţii sunt echilibrate. Cred că totul tine de psihicul omului şi de modul de viaţă.

Dacă ar fi să aleg culorile care predomină în viaţa mea, cred că aş alege roşul, galbenul, verdele, albastrul şi probabil puţin oranj. Desigur, în anumite momente le întâlnesc şi pe celelalte.

Un curcubeu este frumos, dar cum vi se par două ?

Comentarii (3) »

You’re on. You’re off. You’re happy. You’re sad. This describes your current mood!

De ce oare??? Păi pentru că se apropie licenţa şi toată lumea e disperată. Unii nu şi-au predat-o la timp, alţii nu au partea de statistică, alţii nu ajung să citească toate cărţile, alţii nici nu se chinuie…..

Acum, să punem frână ! Relaxaţi-vă ! Beţi un pahar cu apă, linistiţi-vă ! Oricum nu mai e timp să îngrăşaţi porcu’ şi sincer, nu are nici un rost să-i stresaţi şi pe cei din jurul vostru. Ei n-au nicio vină pentru ce vi se întâmplă. Sunt doar nevoiţi să vă asculte, să vă consoleze şi când îşi pierd răbdarea să urle la voi.

Să vorbim acum puţin de sentimente. Care sentimente ??? Şi astea s-au pierdut odata cu stresul la marea majoritate. Trist ! De ce să se piardă ? Nu cel de lângă tine ar trebui sa fie alături şi la bine şi la rău ? Şi atunci de ce să-l dai de-o parte ? Ţine-l şi apreciază-l pentru eforturile pe care le face în încercarea de a te înţelege. Ştiu….e momentul în care ţi se pare că nimeni nu te înţelege, că nimeni nu a mai trecut prin asta, că eşti în criză de timp, etc. Ei bine, află că nu eşti singura, că există şi oameni mai « necăjiţi » ca tine care au mult mai multe pe cap şi care se descurcă să le împace pe toate. Bineînţeles că îţi trebuie puţina voinţă pentru toate astea.

Şi acum ne calmăm, tragem adânc aer în piept, expirăm şi gata….ne-am calmat. Zâmbiţi, va rog ! :)

Comentarii (5) »