« Era odată un licurici frumos, cel mai frumos. Şi era altfel decât ceilalţi, pentru că licărea din ochii lui mari şi negri. Că ştii că ei nu licăresc cu ochii…
- Da.
- Şi licărirea lui era ca o vrajă, pentru că cine vedea lumina asta, uita tot ce ştiuse până atunci şi făcea tot ce vroia licuriciul.
- Şi ce vroia?
- Ei… păi … aoleu…Eşti prea mic(ă) să-ţi spun acum. Dar dacă ai noroc/ghinion, o să-l întâlneşti. » 
Şi am încălecat pe-un licurici
Şi v-am spus o poveste cu sclipici. 
