La cererea cititorilor, am să scriu mai multe lucruri despre tratamentul mucoviscidozei şi 3 algoritmi folosiţi în tratamentul acesteia. Sper să vă fie de folos şi dacă aveţi nelămuriri, aştept cu interes întrebările dumneavoastră.
Drenajul postural este prima metodă de dezobstrucţionare a căilor respiratorii care trebuie pusa la punct. Pentru drenajul postural, pacientul trebuie să se întindă, cu capul în jos, ceea ce permite utilizarea gravitaţiei pentru evacuarea mucusului din micile căi respiratorii spre căile mai mari ( de obicei sunt utilizate între 6 şi 12 posturi, în funcţie de suprafaţa plămânilor ce trebuie drenată). Odata pus pacientul în poziţia de drenaj, se aplică percuţii , necontând în ce parte a peretelui toracic, pe o perioadă de 3-10 minute, pentru a facilita eliminarea mucusului. Se adaugă tratamentului, vibraţii manuale pe pieptul pacientului în timp ce acesta respiră, ceea ce permite aducerea mucusul mai departe în căile largi respiratorii. La sfarşit, pacientul se ridică şi efectuează exerciţii de expiraţie prelungite şi de expectoraţie eficace pentru a favoriza eliminarea mucusului care s-a desprins. Tratamentul e împărţit în 2 sau 3 şedinţe zilnice. Necesită în general ajutorul unei persoane, deşi unii pacienţi adulţi ajung să-l efectueze singuri, utilizând un percutator mecanic.
Scopul drenajului postural este să lase gravitaţia să ajute drenajul secreţiilor respiratorii. Există 11 poziţii diferite care se bazează pe anatomia arborelui bronşic şi au ca scop drenajul unor anumiţi lobi sau segmente ale plămânului. Drenajul postural poate fi folosit concomitent cu alte tehnici, ca de exemplu ciclul activ al tehnicilor de respiraţie, tehnica expiraţiei forţate cu sau fără percuţie, presiunea expiratorie pozitivă (PEP) sau flutter.
